Paris...mon amour

Pentru ca Escu e prietenul nostru (pot sa zic asta Escule?...ca esti si prietenul meu, adica?:)...deci, pentru ca Escu e prietenul nostru de ceva timp, am profitat de sederea lui in Franta si am dat buzna in weekendul lui lung cu aparatul nostru de fotografiat Canon A430....asa de lipsit de personalitate...parca facut sa-l enerveze si pe Escu...ca de super aparatele lui (tot Canon) nu mai vorbesc.
Si ne-am pus noi in masina de ziua reginei Beatrix si am luat drumul Frantei. Un drum de 5 ore, mai mult sau mai putin....daca nu tinem cont de opririle la Mac. Am ajuns spre seara in Saint-Germaine en Laye. Asta a fost intr-o joi.
Vineri, dimineata devreme (asa parea din cauza jaluzelelor care faceau intuneric si in mijlocul zilei!), ne-a dat trezirea Escu si ne-a pus pe tren spre Paris. Si asa a inceput maratonul......daca crezi ca iti ajung doua-trei zile sa vezi Parisul, te inseli....e atat de frumos si atat de mare si-ti lasa o asa impresie ca nu-ti ajunge o viata sa te saturi de el.....sau poate era prea dimineata?
Am inceput turul cu Arcul de Triumf (impresionant si nu prea). A urmat mersul pe Champs-Elysees.....e tare lung si plin de magazinele marcilor hiper-cunoscute. Am vizitat Louvre...si cand zic asta ma refer la exteriorul lui, deoarece sa-l fi vizitat si inauntru ar fi insemnat inca o zi-doua in Franta. Cel putin ne-am fotografiat si noi cu piramidele. Nu, nu am cazut in cliseul turistul get-beget: poza cu piramida in mana etc. De aici am mers spre Notre Dames de Paris. Prima impresie: mult mai impresionanta de pe lateral sau din spate! Am vazut locul unde a fost Bastilia, ne-am inghesuit sa vedem si noi Bazilica Sacre-Coeur. Era mult prea multa lume ca sa ne mai fi putut bucura de frumusetea ei....sau poate eram doar prea obositi. Am vazut si ce e cu faimoasul Moulin Rouge. Mult prea mic pentru puzderia de turisti! Ne-am plimbat pe malurile Senei, acolo unde sunt vanzatorii ambulanti, pictorii, artistii....ne-am oprit sa ne uitam la un mic spectacol de scamatorie tinut de un tanar in mijlocul strazii....am dat 2 euro pe o sticla de apa plata la jumate, am mancat la Mac in Paris (foarte romantic pentru mine si Dragos al meu), am vorbit franceza ca la ora de franceza (multumesc profesorului Avram), m-am certat in "orasul indragostitilor": eu cu Dragos si eu cu Escu :)...am facut de toate deci.
Sambata, la fel de devreme, am pornit sa vedem o alta megalomanie a regilor Frantei: Versailles. Multumim pentru asta! Acolo se puteau vizita numai gradinile...dar ce gradini: enorme, frumos amenajate, fiecare cu tematica si cu scopul ei. Singurul lucru de reprosat: apa la frumoasele fantani nu se pornea decat de 2 ori pe zi. Merita vizitate mai mult decat musai: alte cuvinte nici nu-si mai au rostul. Am pornit apoi spre Paris. Am vizitat La Defense: zgarie norii Parisului, cladiri mult prea mari (tentatie pentru deturnatorii de avioane!), noul Arc de Triumf, Hilton, un deget mare (va prindeti despre ce vorbesc daca ajungeti pe acolo), un mall super mare. Seara ne-am indreptat spre Turnul Eiffel. OAU! Poate luminile il fac mai impresionant decat e, dar OAU! Am baut o sticla de vin frantuzesc acolo sub luminile turnului. A fost minunat!
Atat a durat amour-ul nostru cu Paris. Si, ca orice indragostiti, parca vrem mai mult. Paris, voulez vous coucher avec nous?

Tot zo!

Koninginnedag

Ziua reginei Beatrix, regina Olandei - 30.04 in fiecare an :). Pentru olandezi ziua aceasta e un motiv de bucurie si de sarbatoare. Este zi libera legala de la stat. Anul acesta a fost intr-o joi asa ca a fost un weekend lung pentru majoritatea celor care lucreaza. Pregatirile pentru ziua reginei incep insa cu o saptamana inainte. In majoritatea oraselor se organizeaza balciuri si lumea isi scoate steagurile la geam. De ziua reginei toti se imbraca in portocaliu, poarta peruci portocalii, isi vopsesc fata cu portocaliu, poarta palariile acelea "goofy" pe care le vedeti pe la TV la meciurile "Portocalei Mecanice". Bun...in afara de faptul ca toata tara e portocalie, lumea iese pe strada si centrul oraselor se transforma intr-un mare targ de vechituri. Fiecare isi ocupa de dimineata un loc, asterne o patura pe jos si scoate la vanzare tot ce nu mai foloseste prin casa. Gasesti tot ce vrei si ce nu vrei. Cu ocazia asta mi s-a adeverit, din nou, faptul ca adunam foarte multe prostii de-a lungul timpului! Copiii isi fac acum bani de buzunar, vanzand jucariile vechi sau cantand la vioara, la chitara...fiecare cu ce talent are.
Mi-am cumparat o carte in engleza cu 70 de eurocenti, un suport foarte frumos pentru lumanare cu 1 euro si o geanta mare pentru cosmetice tot cu 1 euro....cool, nu? Partea frumoasa e ca te poti negocia. Sistemul e de genul: cat costa?...x euro?...iti dau jumate :)) Am invatat asta de la o olandeza :) Dar, la ce preturi mici erau, ti-era rusine sa te negociezi...cei care o faceau, profitau de asta ca sa mai poata glumi.....tare mult le mai place la olandezi sa glumeasca despre ei si mai ales despre altii. Intotdeauna in gura mare....ca sa afle si persoana/ele in cauza :).
In Amsterdam au fost concerte gratuite si s-a baut bere pe strada...ca la un mare festival de bere. In Apeldoorn regina Beatrix, impreuna cu familia ei, iese intr-un autobuz descoperit si saluta multimea si tine un discurs. Anul acesta insa lucrurile s-au intamplat diferit. In timp ce familia regala trecea in autobuz, un olandez a intrat cu o masina in multime, incercand sa intre in autobuzul cu familia regala. Nu a reusit deoarece, intrand in multime, a pierdut controlul masinii si s-a oprit intr-un stalp. A omorat 7 persoane si, pana la urma, a murit si el in spital. Trist....
Noi nu am reusit sa ajungem in Amsterdam. Ne-am plimbat putin prin Hilversum, ne-am minunat pe la tarabele mesterilor populari: teseau, pictau pe sticla, faceau pe loc bijuterii din argint si alte metale, imprimau numele tau pe diverse chestii cu masini vechi de imprimat, ciopleau papuci de lemn: klompeni. Frumos.....dar si mai frumos a fost in Paris. Aaaa da...de aceea nu am reusit sa ajungem si in Amsterdam: am pornit sper Franta! Despre asta in postarea viitoare.
Tot zo!

La U.E. acasa

Unul din avantajele traiului in Olanda e faptul ca poti vizita alte tari mult mai usor: doua ore jumate, cu masina, la Bruxelles - Belgia. Am fost deci acasa la U.E., insa am intrat pe usa din dos!
Una dintre prietenele mele, Amalia, locuieste in Bruxelles impreuna cu "casunelu" ei :) Am fost intr-un weekend in vizita la ei. Ne-au plimbat prin tot orasul cu o ditamai Toyota Hilux, pe stradute la fel de stramte ca si in orasele din Olanda...deci, in majoritatea timpului, eu cu Dragos stateam cu inima la gura! Zic ca am intrat pe usa din dos deoarece ei, stand acolo de mai multi ani, ne-au dus sa vedem si locurile pe unde nu circula autobuzul care face turul orasului pentru turisti, masinile diplomatice sau, uneori, chiar cele de politie. Am vazut dimineata o masina cu geamul spart....proprietarul nici nu stia...si toate astea pentru ca ai lasat o punga in masina sau ai avut torpedoul inchis.
Trist sa vezi mizeria in care traiesc majoritatea imigrantilor (marocani, africani, arabi, romii nostri) chiar in ograda la U. E.! Si ce e cel mai trist: cum stiu ei sa profite de drepturi....unii cersesc, insa majoritatea primesc ajutor social de la stat si toata ziua stau pe strada...just hangin' out! Asta a lasat un gust amar vizitei in Bruxelles, dar le multumesc prietenilor nostri ca ne-au aratat si aspectul asta.....cel putin acum stim ce zone sa evitam :)
Acum sa nu ma intelegeti gresit...Bruxelles e un oras frumos, destul de impozant, mai ales daca te afli in Grand Place. Piata unde se afla primaria. E minunata. Eu una m-am simtit foarte mica aici :) Chiar la una dintre intrarile pietei se afla faimosul lor Manneken Pis (statuia copilasului care face pipi...a salvat orasul... pentru cei care nu stiu: cautati si voi pe Wikipedia) si te astepti sa vezi ceva....mai ales dupa ce ai vazut piata.
Dar statuia e mica, si cand zic mica, zic mica: aproximativ 50 de cm...cred. Si lumea se inghesuie, la propriu, sa se prinda cu statueta in poze. Si de aici suvenirurile chinezesti: Manneken Pis tirbuson....nu cred ca are rost sa va explic unde exact se situeaza tirbusonul....Belgienii au si mai mult sau mai putin faimosul Atomium - construit pentru o expozitie universala in 1958 (nu stiu eu chiar atatea dar v-am zis sa consultati Wikipedia).
Bruxelles merita vizitat. Aici am enumerat numai unele dintre locurile, sau lucrurile, care trebuie vizitate. Bine de stiut: inghetata e destul de scumpa; limbile vorbite sunt franceza (insa, sincer, eu nu le prea intelegeam franceza) si flamanda (se aseamana 99% cu olandeza...yey :); dati tarcoale pe la muzee deoarece s-ar putea sa prindeti intrare gratis :D....asa am vazut noi, la Muzeul Regal de Arte Frumoase, o expozitie despre razboi, cu tancuri si toate cele; fiti pregatiti pentru ploaie (chiar daca ziua incepe cu soare).....restul sper sa le aflati pe pielea voastra :) (e de bine ce v-am urat).
Tot zo!

Fietsen

"Biciclitul", cum ii spun eu, e una dintre principalele forme de transport pentru majoritatea olandezilor. Au insa si pe unde bicicli: drumurile speciale pentru biciclete, faimoasele trasee rosii marcate pe toate drumurile din Olanda, exista si legile care sa protejeze biciclistii si exista si bunul simt care lipseste soferilor din Romania. Constatand toate acestea, am zis sa "re-invat" mersul pe bicileta. Prima data ar trebui sa va zic ca experientele mele cu "biciclitul" sunt destul de limitate, de fapt aproape inexistente....Imi amintesc vag ca avea sora mea, Carmen, un Pegas...a cazut destul de tare cu el, parca si-a rupt un dinte....oricum de atunci nu a mai fost bicicleta in familia noastra. O alta experienta a fost prin liceu: o saptamana dintr-o vara cand aproape i-am distrus mountain bike-ul unui tip care imi facea ochi dulci :). Cam atat!
Sa stiti ca vorba aia, cum ca mersul pe bicicleta nu se uita, e adevarata! Asa ca, intr-o seara, am luat una bucata bicicleta fara frane manuale (bicicleta firmei la care lucreaza Dragos - da, pun si de-astea la dispozitie aici :), una bucata Dragos si eu.....Dragos m-a ajutat mai mult din galerie pentru ca ma duceam ca vantul si ca gandul!....cel putin asa gandeam eu. Am exersat cate putin in fiecare zi, eram destul de stresata sa nu cad, sa nu incurc circulatia etc....sa fiu sincera uram sa merg cu bicicleta si nu o faceam decat daca eram absolut nevoita. Dupa o vreme am prins curaj si m-am avantat si prin imrejurimile Hilversumului. Intre orase exista fietspad-uri (drumuri pentru biciclete) frumos amenajate. Daca vrei poti ajunge si in Amsterdam pe aceste pad-uri! Rutele sunt numerotate si au indicatoare si sunt prin padure sau pe campie...frumos. Singurul lucru nasol e ca in weekend e plin de lume: pe bicicleta, langa bicicleta, la plimbare....aaa da: mai sunt si vaci care pasc pe aici. Si mai sunt si trupele de biciclisti "tour de la France", cum le zic eu. Astia is oameni de aproape toate varstele, echipati ca si cicilistii de la turul Frantei: costum, casca, adidasi speciali, bicicleta usoara cu roti mai mult decat subtiri etc....si pedaleaza astia de nebuni si scot ceva sunete sa te dai din cale...asta pentru ca nu au claxon, ar ingreuna bicicleta :)) Dar, in timpul saptamanii, e destul de linistit si poti face km intregi. Pe aici am reusit eu sa ma invat mai bine cu noul meu mijloc de transport....da, acum am ajuns sa prefer bicicleta mersului pe jos :)
O data cu invatatul vin insa si trantile. Prima a fost destul de nasoala: pe drum cu masini, ploaie, in fata unui tir....nu a fost asa periculos cum suna. Noroc ca nu aveam viteza si noroc cu bunul simt si atentia cu care circula soferii pe aici. A doua e mai funny: eu cu Dragos ne plimbam cu bicicletele, ne-am oprit langa un lac, ne-am lasat bicicletele langa o banca pe care stateau doua persoane, ne-am plimbat prin stufaris si ne-am intors la biciclete. Dragos pica de pe loc peste bicicleta...si-a prins cumva piciorul la roata...radem noi ce radem si pornim. Imediat, urmeaza un pic de coborare. Eu prind viteza si cad ca un motociclist de la cursele de motocross: cu dat peste cap si peste bicicleta :)) Toate astea sub ochii celor doi de pe banca....tot drumul am ras si ne-am gandit ce impresie si-or fi facut ei despre noi.....sigur s-au gandit ca am fumat ceva prin stufaris! Parinti stati linistiti: nu ne-am apucat nici acum de droguri :))
Tot zo!

Het Nederlandse taal

Limba olandeza. Olandeza e limba germanica. Daca ai facut germana prin scoala, si ai fost si atent la ore, ar trebui sa te descurci mai usor cu invatatul olandezei. Eu nu am facut.
Dupa cum v-am mai zis, aproape toata lumea vorbeste engleza, insa pentru angajare se cere olandeza. Bineinteles, nu peste tot.....insa pentru multi ascunse sunt caile job-urilor pe limba engleza :). Asa ca singurul lucru de facut: invatarea unei noi limbi...de parca faptul ca stiu/stiam ebraica unui copil de gradinita m-a ajutat la ceva....pe de alta parte nu m-am mutat in Israel, nu? Bun. Deci ma interesez ce si cum cu olandeza. Aflu ca se fac cursuri finantate de primarie, special pentru imigranti, la un fel de scoala profesionala: ROC van Amsterdam. Cursurile se fac pe 4 nivele de dificultate, sunt numai vreo 250 euro per nivel. Zic "numai" pentru ca aici serviciile se platesc, nu gluma. Vrei sa faci un curs, o certificare? Nici o problema...dar scoti bani buni din portmoneu. Vrei un tuns? Intre 15-30 euro pentru barbati...pentru femei nu stiu ca eu imi cresc parul :) Sa revenim. Ma hotarasc sa fac cursurile astea. Nu le poti urma decat daca ai primit BSN de la primarie. Astept BSN-ul dupa care sun sa ma interesez ce si cum. Trebuie sa-mi fac programare sa ma intalnesc cu cineva de acolo sa-mi zica ce acte am nevoie si sa vada daca stiu engleza si la ce nivel de olandeza sunt. Primesc un alt numar de telefon pentru programare la interviu...ghinion: e vacanta (era prin februarie). Ma duc dupa vacanta (sfarsitul lui februarie) la scoala respectiva si ma programez pentru un interviu. Locuri libere pentru interviu aveau abia la sfarsitul lui martie (oau) dar am avut noroc si am gasit un loc liber pe 10 martie. Ce noroc! Zambareata si increzatoare imi fac planuri....Vine 10 martie, ma prezint la interviu cu actele necesare.....si pica bomba: ne pare rau, nu va putem lua acuma deoarece cursurile au inceput in ianuarie si sunt prea avansati in materie. Dar stiu sa numar: een, twee....een pard (un cal) etc...nu, nu si nu...e mai bine pentru mine deoarece ar fi prea mult de recuperat. Primesc o lista cu manualele din care se studiaza si asigurarea ca in august sunt prima pe lista :)) Asa ca am ajuns sa fac "home schooling" cu mine. Si invat si acum olandeza de pe net. Pentru cei interesati: www.taalklas.nl
Acum sunt la nivelul la care inteleg putin din ce se vorbeste la TV sau prin magazin. Cateodata mai reusesc si sa port o scurta conversatie. Problema e ca daca nu pronunti un cuvant cat de cat corect, olandezii nu te mai inteleg...sau poate se prefac :))
Tot zo!....A! Era sa uit: Carmen Bulz e sora mea. Cam atat va spun despre ea, deoarece ma subjuga cand eram mica si privesc asta ca pe o sansa sa ma razbun pe ea :).
Tot zo deci.

Gotta' love U.E.!

Bine te-am gasit Uniune Europeana! Ne-am fi putut lipsi de birocratie dar, sa fim seriosi, fara asta Uniunea si-ar pierde din farmec. Ati ghicit: si Olanda are aceeasi birocratie tampita. In primul rand sa fii roman aici nu e tare bine, dar nici sa fii bulgar nu te ajuta: nu avem inca drept de libera munca pe teritoriul tarii tolerante.....cel putin pana prin 2010.Deci: ca sa primesti drept de munca trebuie sa fii rezident (asta inseamna sa ai si unde sta); ca sa fii rezident trebuie sa ai un contract de munca.....si aici urmeaza ???????....multumim U.E. Treci si peste asta si ajungi la primarie sa te inscrii ca sa primesti BSN, un fel de cod unic de inregistrare. Tot felul de acte apostilate si stampilate si declaratii ca nu divortam cat stam aici etc :) Iti spun ca primesti numarul in 2 saptamani prin posta....se face o luna si nu primesti nimic, intrebi la primarie...numarul a fost alocat doar ca serviciile postale au fost intarziate. Nu ar fi mare lucru daca de asta nu ar depinde IND-ul care trebuie sa ne dea dreptul de munca. IND-ul e serviciul lor de emigrari. Astia asteapta, dupa cum v-am zis, dovada ca avem BSN....si mai dureaza cam vreo luna sa ne dea rezidenta si drept de munca. Dragos le-a primit pentru ca el e inregistrat la categoria "kennis migrant" (un fel de categoria "cel/cea mai bun(a) actor/actrita" daca munca ar fi Oscarurile). Ok. Eu, in schimb, le-am primit pentru ca sunt sotia kennis migrantului si.....surpriza: am aceste drepturi atat timp cat stau casatorita cu acesta :) Ha! The joke's on them! I love him :D. Faza nasoala e ca trebuie sa treci din nou prin acest proces dupa ce inceteaza contractul de munca....acuma suntem in acelasi proces, numai ca acum suntem putin mai scoliti, nu?
Bun......deci ai trecut prin tot procesul, sufli usurat ca s-a terminat si ca poti sa te bucuri de viata olandeza. Nu, nu. Iti vin facturile. Rapid. Nu dureaza nici o saptamana de cand ai primit BSN-ul, inca nu ai drept de munca, si primesti facturi de la primarie....aha...deci aici se misca serviciile postale!!!! Daca reusesti sa treci si peste asta esti OK. Poti sa zambesti: "Pana la urma poate tot reusim sa facem ceva aici."
Tot zo!

Welkom bij Hilversum!

Hilversum e orasul unde ne-am oprit. E pe undeva prin nordul Olandei...la aproximativ 30 de km de Amsterdam...asta ca sa raspund anticipat la intrebarile voastre......aaa: nu stiu exact la cati km de cartierul rosu :)). Ok, sa revenim: Hilversum e Media Stad-ul Olandei. Televiziuni, radio-uri etc. pe aici isi au sediile. Aici e si Kroymans cu colectia lui de Ferrari, sediul Nike Europa...e tare orasul. E genul de orasel unde, daca te pierzi pe stradutele frumoase, oamenii te saluta cu: Hoy! si cu zambetul pe buze. E genul de orasel unde vrei sa imbatranesti, sa faci copii si sa cumperi multi caini :)) Apropo: Olanda trebuie sa fie tara cu cei mai multi caini....fiecare familie are cel putin un caine...sau o pisica....sau ambele :) Olandezii get-beget sunt oameni inalti, blonzi, cu look cumva dorky. Restul "olandezilor" sunt surinamezi, arabi, turci, marocani....majoritatea oameni din fostele colonii olandeze. Olanda e un mix de multe natii si rase...ceea ce ma duce cu gandul la prima data cand am vazut un negru (am zis-o asa cum e, nu?): excursia din clasa a 5-a la Gradina Botanica din Cluj-Napoca. Hmmmm...inca ma gandesc....Oricum...fiecare oras de aici are un centru cu magazine si reduceri cate poate duce cardul :)) Din cate am observat, preocuparea preferata de weekend a olandezilor e shopping-ul (asta daca nu-i vezi echipati mai ceva ca ciclistii de la turul Frantei pe toate aleile din imprejurimile orasului cu super bicicleta de 4 kg...daca exista asa ceva!). Pentru activitatea de mai sus, cea cu cardul, nu ai nevoie sa stii olandeza: aproape oricine vorbeste engleza, daca nu banii "vorbesc" in orice limba! Exista si un loc magic numit Batavia: un centru comercial amenajat ca si o cetate unde gasesti toate brandurile tari de pe piata. Reduceri sunt in ianuarie si iulie, altfel e trist sa te aventurezi acolo. Sa trecem la capitolul mancare. Nu, nu mori de foame in Olanda. Da, specialitatile lor sunt de genul carne cu stafide si alte dulcegarii...dar nu trebuie sa le mananci. Exista in toate supermarketurile standuri cu produse turcesti....care se aseamana foarte mult cu mancarea noastra. Gasesti muraturi bune, bune, sarmale la conserva...cam tot ce doresti. Daca ai norocul si dai peste o bacanie poloneza, gasesti si carnati foarte apropiati la gust de cei romanesti. Secretul e sa vrei sa cauti!
Cam atat pentru azi. Tot zo!

Drumul spre tara portocalie

Am pornit mahmuri, la 3 zile dupa Revelion (2009), la un drum de 2000 de km. Partea trista e: un sfert din timpul pe care il petreci pe toata distanta, il faci prin Romanica. Apoi autostrada frate si multa libertate...asta daca tranzitezi Germania :D. Bun. Am trecut si pe la unguri. Faci cu nervii cat poate fi de anost prin tara asta: drept, intins si....iar drept. Apoi vine Austria. Cam atat va zic ca era intuneric si multe nu am vazut. Dupa ce treci de coloanele de turisti amatori de schi, intri in tara libertatii la viteza, libertate mult dorita de majoritatea posesorilor de masini...am vrut sa zic tari, dar sa recunoastem ca si nenea Gicu cu Daciuca lui vrea prin land-ul asta. Prin tara asta plina de snitzel, BMW si bere si-a vazut Dragos al meu visul cu ochii: sa fie depasit de un Porsche, pe autostrada, la 180-190 km la ora. Eu, la randul meu, mi-am vazut visul cu ochii: ne depasea cu vreo 200 km la ora pe aceeasi autostrada :) Am dormit in tara asta, despre care nu ai voie sa mentionezi ca l-a avut pe Hitler sau trupe SS....nazisti? cine?, unde?, achtung!, snitzel.....ok. Si am ajuns, in sfarsit, in Tara Portocalie....adica Olanda pentru incepatori :D. Frumoasa tara, inalti oameni, buni fotbalisti, multi biciclisti.....da' vremea te da peste cap cateodata: ploua.....ba nu, e soare....nu, nu, e vant....vant cu ploaie? ai de capu' meu mi-a rupt umbrela :)) Dar si cand e frumos....iti vine sa te muti aici, sa iti aduci catelu' (in cazul meu Sashonul) si sa faci vreo 2 copii :D. Dar, despre viata aici, va zic mai multe in alta postare. Pana atunci: Tot Zo! (ne auzim imediat)

Ha...mi-am facut si eu blog!

Cam asta a fost ideea pornirii blogului: mi-am facut si eu blog ca sa fiu in rand cu lumea, cum ar zice bunica P. - care de fapt nici nu e bunica mea :). Recunosc ca sunt contra acestei miscari tot mai populare: BLOG...ce e si cu ideea asta sa-ti expui tu gandurile pe net? Adica nu e lumea satula de toate tampeniile ce le gaseste pe Google, mai da si de gandurile tale. Oricum....mi-am facut si eu blog pentru ca trebuie sa aflati si voi cum e sa-ti iei gandurile,si hainele din dulap pe tine, si sa mergi in lume sa primesti eticheta de "expat" :) Si nu oriunde ci in Tara Lalelelor si da a marijuanei....Andrei stiu ca zambesti acum :)) Mai multe in zilele urmatoare...ca deocamdata am timp.