Drumul spre tara portocalie

Am pornit mahmuri, la 3 zile dupa Revelion (2009), la un drum de 2000 de km. Partea trista e: un sfert din timpul pe care il petreci pe toata distanta, il faci prin Romanica. Apoi autostrada frate si multa libertate...asta daca tranzitezi Germania :D. Bun. Am trecut si pe la unguri. Faci cu nervii cat poate fi de anost prin tara asta: drept, intins si....iar drept. Apoi vine Austria. Cam atat va zic ca era intuneric si multe nu am vazut. Dupa ce treci de coloanele de turisti amatori de schi, intri in tara libertatii la viteza, libertate mult dorita de majoritatea posesorilor de masini...am vrut sa zic tari, dar sa recunoastem ca si nenea Gicu cu Daciuca lui vrea prin land-ul asta. Prin tara asta plina de snitzel, BMW si bere si-a vazut Dragos al meu visul cu ochii: sa fie depasit de un Porsche, pe autostrada, la 180-190 km la ora. Eu, la randul meu, mi-am vazut visul cu ochii: ne depasea cu vreo 200 km la ora pe aceeasi autostrada :) Am dormit in tara asta, despre care nu ai voie sa mentionezi ca l-a avut pe Hitler sau trupe SS....nazisti? cine?, unde?, achtung!, snitzel.....ok. Si am ajuns, in sfarsit, in Tara Portocalie....adica Olanda pentru incepatori :D. Frumoasa tara, inalti oameni, buni fotbalisti, multi biciclisti.....da' vremea te da peste cap cateodata: ploua.....ba nu, e soare....nu, nu, e vant....vant cu ploaie? ai de capu' meu mi-a rupt umbrela :)) Dar si cand e frumos....iti vine sa te muti aici, sa iti aduci catelu' (in cazul meu Sashonul) si sa faci vreo 2 copii :D. Dar, despre viata aici, va zic mai multe in alta postare. Pana atunci: Tot Zo! (ne auzim imediat)